Acest blog a fost realizat din harul preamilostivului Dumnezeu si cu binecuvantarea arhiereasca a I.P.Sale Parintelui Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului(1962-2014+). Articole, studii, poezii religioase. Trasee şi itinerare de suflet, spirituale. Galerie foto. Pagini specializate pentru diferite categorii de vârste şi sociale. Editorial. Actualităţi. Cultură. Concursuri. Istorie, aniversări, manifestări religioase şi cultural istorice, apeluri, propuneri semnalări. Oameni şi locuri.
„Însăși activitatea publică a mântuitorului nostru Iisus Hristos este marcată de o rugăminte a Maicii Domnului”, a spus ierarhul, referindu-se la nunta din Cana Galileii.
Deși Mântuitorul nu-i chemase încă decât pe patru dintre apostoli și încă nu venise vremea să-Și înceapă lucrarea, „totuși, la rugămintea mamei Sale, El schimbă nu doar apa în vin, ci și planul de mântuire a lumii”, schimbând astfel momentul de început al activității sale publice, subliniază Episcopul vicar patriarhal.
Minunea de la Cana Galileii ne-o prezintă pe Maica Domnului încrezătoare în generozitatea Fiului ei și mijlocitoare la El pentru toate nevoile noastre. „Ea ocrotește mamele creștine, ocrotește copiii orfani, bătrânii, bolnavii, dar ocrotește pe toți cei care cu îndrăzneală cer mijlocirile ei la tronul Mântuitorului nostru Iisus Hristos și la tronul Preasfintei Treimi”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam.
El a evocat mirarea apostolilor când au deschis, la rugămintea Sfântului Apostol Toma, mormântul Maicii Domnului și l-au găsit gol. Aceasta a fost un „semn că preaiubitul ei Fiu a mutat în împărăția cea netrecătoare trupul care L-a zămislit, L-a purtat în pântece, L-a hrănit, L-a crescut și L-a ocrotit atunci când a fost copil care a avut nevoie de iubirea, de îngrijirea și de ocrotirea unei mame”, a spus ierarhul.
El a atras atenția că „numim moartea Maicii Domnului «adormire», iar mutarea trupului ei din mormântul din grădina Ghetsimani în Împărăția Cerurilor «mutare». Niciunde în cântările Bisericii nu vorbim despre o Înviere sau de o Înălțare a Maicii Domnului”.
„Revenind la momentul mutării Maicii Domnului la ceruri cu trupul de către Fiul ei, nu știm cum s-a făcut lucrul acesta. Este o taină, așa cum întreaga viață a Maicii Domnului este o taină, pentru că prin ea s-a arătat oamenilor taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută, adică întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos”, a continuat Preasfințitul Părinte Varlaam.
Maica Domnului „s-a născut printr-o minune și printr-o taină”, la fel cum tot o minune este și faptul că a fost unica femeie din lume dusă în Sfânta Sfintelor, acolo unde și arhiereul intra doar o singură dată pe an, a mai menționat Episcopul vicar.
„Este o taină viața ei până la momentul în care primește Buna Vestire, sau vestea împlinirii acestei taine a întrupării Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Este o taină zămislirea Mântuitorului în pântecele ei de la Duhul Sfânt. Este o taină modul în care ea a păstrat în inima ei toate cele în legătură cu Fiul ei, pe care le-a ținut ca pe comoara cea mai de preț a vieții ei…”
„Este o taină și moartea ei și mutarea trupului ei fără să vadă stricăciunea din mormântul din grădina Ghetsimani în Împărăția cea netrecătoare a Preasfintei Treimi”, a continuat ierarhul.
Preasfințitul Părinte Varlaam și-a încheiat omilia îndemnând credincioșii să se roage pentru mijlocirea Maicii Domnului la sfârșitul vieții fiecăruia și la Judecata de Apoi.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
(Preluare cu accept - Agentia de stiri Basilica - Multumiri!)
Patriarhia Română apreciază declararea zilei de 16 august ca Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor și anunță că această comemorare va fi celebrată duminică în toate bisericile.
Ziua națională coincide anul acesta cu Duminica Migranților Români.
Redăm în continuare comunicatul de presă:
În contextul în care și astăzi în lume cei mai numeroși martiri pentru credință sunt creștinii, Patriarhia Română își exprimă aprecierea pentru declararea de către Parlamentul României a zilei de 16 august ca Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor.
Pentru prima dată în România, această comemorare va fi celebrată în toate bisericile în data de 16 august, care în acest an coincide cu Duminica migranților români, zi dedicată lor începând cu anul 2009, în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului.
Martiriul ca dovadă desăvârșită a iubirii lui Hristos este în mod exemplar ilustrat în istoria creștinismului românesc de către Sfinții martiri Brâncoveni. În acest sens, dedicarea unei zile naționale comemorative martiriului acestora trebuie să fie pentru noi prilej de conștientizare a violențelor actuale împotriva creștinilor. Aceste violențe îmbracă astăzi variate forme de persecuție, de la cristofobia noilor ideologii, până la execuțiile filmate ale unor persoane care nu poartă altă vină decât aceea de a fi creștini.
În acest context, Patriarhia Română îndeamnă la recuperarea memorială a martiriului creștin, la apărarea şi promovarea libertății religioase ca drept fundamental al persoanei.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Opt creștini sunt uciși în fiecare zi pentru credința lor la nivelul întregii lumi, arată statisticile Open Doors, o rețea mondială de ONG-uri creștine non-profit. Organizația a raportat un număr de peste 260 de milioane de creștini care au fost persecutați în perioada 01 noiembrie 2018 – 31 octombrie 2019.
În 16 august, Biserica bucureșteană „Sfântul Gheorghe” – Nou, ctitorită de Sfântul Constantin Brâncoveanu, va fi iluminată în roșu împreună cu mai multe clădiri din Capitală.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu (frescă din Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din București)
(Preluare cu accept - Agentia de stiri Basilica - Multumiri!)
Preasfinţitul Părinte Timotei a tuns miercuri doi rasofori pentru obştea mănăstirii din Aldeia de Santa Margarida, primul aşezământ monahal românesc din Portugalia. Fratele Cristian a devenit rasoforul Ștefan după 7 ani de mănăstire, iar fratele George a fost tuns rasofor după trei ani de ascultare monahală, primind numele Onufrie.
Episcopul Spaniei şi Portugaliei a vorbit, cu acest prilej, despre importanța ascultării din mănăstire, accentuând că „ascultarea aduce viață”.
Ascultare și credința în Dumnezeu te umple de duh, te scapă de gândurile viclene ale diavolului.
„Rasoforilor și monahilor li se schimbă numele, precum odinioară lui Petru și Pavel, astfel rasoforii intră într-o nouă viață, cea duhovnicească, în care luptăm pentru sfințenie și dobândirea ei”.
Conform regulamentelor bisericeşti, sunt trei trepte ale vieţuirii monahale: fratele/sora, rasoforul/rasofora şi monahul/monahia.
Angajamentul lepădării de lume apare la treapta de rasofor, când, prin tunderea capului, se leapădă şi de voia proprie, primind un nume monahal.
La vestimentaţie i se adaugă rasa (un veşmânt cu mâneci largi care se poartă peste dulamă), cureaua, camilafca şi metania.
Aşezământul monahal din Aldeia de Santa Margarida a fost sfinţit în noiembrie 2019, slujba fiind prezidată de Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale.
Mănăstirea a fost prezentată anul acesta, într-un material media, de jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț care străbat Europa într-o autorulotă și documentează viața românilor din străinătate.
Foto credit: Episcopia Spaniei şi Portugaliei
(Preluare cu accept - Agentia de stiri Basilica - Multumiri!)
Aşezământul Bisericesc din Munchen a primit săptămâna trecută vizita unor oficiali ai statului român. Delegaţia din partea Senatului României și a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a fost întâmpinată de Episcopul vicar Sofian Braşoveanul.
Ramona Chiriac, Consul General al României la München, Viorel Badea, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara țării, Ovidiu Burdușa, secretar de stat DRP, Irina Neacșu, Direcția generală diaspora și comunități istorice, Mihăiță Dohotar, consilier, sunt reprezentanţii statului român care au vizitat edificiul aflat în construcţie.
„Oaspeţii au apreciat mărimea Aşezământului şi frumuseţea lucrării, apreciind că Aşezământul va fi reprezentativ pentru România şi pentru Ortodoxia din Germania, un loc unde românii de pe aceste meleaguri vor găsi adăpost şi alinare. A fost apreciat în mod deosebit faptul că la construcţie s-au folosit multe materiale româneşti, precum şi acela că stilul arhitectural reflectă minunat tradiţia mănăstirească românească”, a notat episcopul vicar pe contul de Facebook.
Centrul Bisericesc München este cel mai amplu proiect de infrastructură al Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale și de Nord.
Situat la adresa Kastelburgstr. 84-88, 81245 München-Aubing, centrul cuprinde o biserică, o mănăstire și un centru comunitar parohial.
Biserica are hramurile Înălțarea Sfintei Cruci și Sf. Ier. Calinic de la Cernica. Așezământul mai are o capelă dedicată Sf. Cuv. Siluan Athonitul, considerat ocrotitor al centrului.
Foto credit: Facebook/PS Sofian Braşoveanul
(Preluare cu accept - Agentia de stiri Basilica - Multumiri!)