HRISTOS A INVIAT!

HRISTOS A INVIAT!

HRISTOS ANESTI!

Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand, si celor din mormanturi viata daruindu-le.(Troparul glas 5)

Mantuitorul si Izbavitorul meu, din mormant ca un Dumnezeu a sculat din legaturi pe pamanteni si portile iadului a zdrobit, si ca un Stapan a inviat a treia zi.(Condacul glas 4).

Pastorala de Paşti a Patriarhului Daniel: Iubirea a biruit moartea

† DANIEL

PRIN HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOPUL BUCUREŞTILOR, MITROPOLITUL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI,
LOCŢIITORUL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI
ŞI
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL, PREACUCERNICULUI CLER
ŞI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOŞI DIN ARHIEPISCOPIA BUCUREŞTILOR
HAR, BUCURIE ŞI PACE DE LA DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS,
IAR DE LA NOI PĂRINTEŞTI BINECUVÂNTĂRI

Hristos a înviat!
Preacuvioși şi Preacucernici Părinți,
Iubiți credincioși şi credincioase,

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este biruința iu­birii Lui smerite asupra păcatului neascultării oamenilor față de Dumnezeu, asupra iadului ca existenţă însingurată şi asupra morţii ca despărţire a sufletului de trup.

Răstignirea şi Moartea pe Cruce a Domnului Iisus Hristos au fost cauzate de invidia şi ura unor cărturari şi farisei, de trădarea ucenicului Său Iuda Iscarioteanul, dar şi de nedreptatea lui Ponţiu Pilat, care L-a condamnat la moarte pe Iisus, deşi recunoscuse că El este nevinovat (cf. Luca 23, 4 și 14-15; Ioan 18, 38). Însă, la ură şi violenţă, Iisus a răspuns cu răbdarea suferinţelor, cu rugăciune către Dumnezeu-Tatăl pentru a ierta păcatul celor care L-au răstignit: „Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac” (Luca 23, 34), precum şi cu desăvârşită ascultare şi dăruire a Sa faţă de Dumnezeu-Tatăl: „Părinte, în mâinile Tale încredințez duhul Meu” (Luca 23, 46; vezi şi Filipeni 2, 8). Dar în această iubire smerită şi milostivă a lui Hristos Cel răstignit, se afla tainic prezentă puterea Învierii Sale.

Hristos Cel înviat a biruit păcatul, iadul şi moartea, pregătind astfel învierea tuturor oamenilor la sfârșitul veacurilor: „Hristos a înviat din morţi, fiind începătură (a învierii) celor adormiţi” (1 Corinteni 15, 20). Taina sfântă a iubirii smerite şi milostive a lui Hristos, cuprinsă în Crucea şi Învierea Sa, a fost anticipată şi instituită de Iisus Hristos ca lucrare sfântă şi mântuitoare înainte de Pătimirile, Moartea şi Învierea Sa, la Cina cea de Taină, dăruind ucenicilor Săi, şi prin ei Bisericii Sale, Sfânta Euharistie care se săvârșește în Biserica Sa spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci (cf. Matei 26, 26-28; Marcu 14, 22-24 şi Luca 22, 19-20) De aceea, Sfântul Evanghelist Ioan ne spune că Domnul Iisus Hristos „iubind pe ai Săi, cei din lume, până la sfârșit i-a iubit” (Ioan 13, 1). Aşadar, Sfânta Euharistie arată în mod tainic legătura dintre Crucea şi Învierea lui Hristos şi dăruieşte celor ce se împărtăşesc din ea iertarea păcatelor şi arvuna învierii de obşte şi a vieţii veşnice (cf. Ioan 6, 54).

Taina Învierii lui Hristos ca biruință asupra morţii şi iadului a fost profețită cu sute de ani înainte, de către psalmistul şi prorocul David, în Psalmul 15, unde se spune: „Nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tău să vadă stricăciunea” (Psalmul 15, 10).

Sfântul Apostol Petru, în predica sa din ziua Pogorârii Sfântului Duh şi a întemeierii Bisericii, în Ierusalim, mărturiseşte adevărul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos şi aminteşte că taina aceasta a fost prezisă sau „mai înainte văzută” de către prorocul David, zicând: „Bărbați fraţi, cuvine-se a vorbi cu îndrăznire către voi despre strămoşul David, că a murit şi s-a îngropat, iar mormântul lui este la noi, până în ziua aceasta.

Deci el, fiind proroc şi ştiind că Dumnezeu i S-a jurat cu jurământ să aşeze pe tronu-i din rodul coapselor lui, mai înainte văzând, a vorbit despre învierea lui Hristos: că n-a fost lăsat în iad sufletul Lui şi nici trupul Lui n-a văzut putreziciunea. Dumnezeu a înviat pe acest Iisus, Căruia noi toţi suntem martori” (Faptele Apostolilor 2, 29-32). Acelaşi adevăr al Învierii lui Hristos îl arată şi Sfântul Apostol Pavel (cf. Faptele Apostolilor 13, 34-37).

Despre rostul coborârii lui Hristos la iad cu sufletul, Sfântul Apostol Petru, în prima sa epistolă, spune: „Hristos a suferit o dată moartea pentru păcatele noastre, El Cel drept pentru cei nedrepți, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât fiind cu trupul, dar viu făcut cu duhul, cu care S-a coborât şi a propovăduit şi duhurilor ținute în închisoare […]” (1 Petru 3, 18-19; vezi şi Apocalipsa 1, 18).

Urmând învățăturii Sfinţilor Apostoli, Sfinţii Părinţi ai Bisericii au mărturisit adevărul Învierii lui Hristos ca biruință asupra morţii şi asupra iadului, au meditat asupra acestei taine a iubirii smerite şi milostive a lui Dumnezeu pentru oameni, au binevestit-o în cuvântări teologice, în cântări liturgice şi în icoane sfinte.

De aceea, Biserica Ortodoxă are cea mai bogată şi frumoasă mărturisire liturgică a adevărului Învierii lui Hristos – Biruitorul păcatului, al morţii şi al iadului.

Pogorârea la iad a Mântuitorului Hristos este menționată în slujbele din sărbătorile perioadei Penticostarului (de la Paşti până la Rusalii) de peste două sute de ori, iar în slujbele din duminicile întregului an liturgic, de peste o sută cincizeci de ori[1].

Biruința lui Hristos asupra iadului este în mod deosebit amintită în cântările din Sfânta şi Marea Sâmbătă, în cântările din noaptea de Paşti şi în cântările din Săptămâna Luminată[2].

În Cuvântul de învățătură al Sfântului Ioan Gură de Aur care se citește în noaptea Sfintelor Paşti este descrisă în cuvinte de rară frumusețe biruința lui Hristos asupra morţii şi asupra iadului: „Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului; a stins-o pe ea Cel ce a fost ținut de ea. Prădat-a iadul Cel ce S-a pogorât în iad; umplutu-l-a de amărăciune, fiindcă a gustat din trupul Lui. […] A primit un trup şi de Dumnezeu a fost lovit. A primit pământ şi s-a întâlnit cu cerul. A primit ceea ce vedea şi a căzut prin ceea ce nu vedea. Unde-ți este, moarte, boldul? Unde-ți este, iadule, biruința? Înviat-a Hristos şi tu ai fost nimicit. Sculatu-S-a Hristos şi au căzut diavolii. Înviat-a Hristos şi se bucură îngerii. Înviat-a Hristos şi viaţa stăpânește”[3].

De asemenea, icoana ortodoxă a Învierii Domnului ne prezintă pe Mântuitorul Hristos coborând la iad cu sufletul Său îndumnezeit, sfărâmând porțile iadului, adică biruind întunericul însingurării prin lumina iubirii Sale, ridicând apoi din iad şi din moarte firea omenească reprezentată de strămoșii neamului omenesc, Adam şi Eva, dăruind totodată bucurie sufletelor drepților din Vechiul Testament, care așteptau mântuirea ca biruință a lui Hristos asupra păcatului, asupra iadului şi asupra morţii. Pe scurt, „pe Adam din stricăciune ridicând şi moartea pierzând”, cum se spune în Luminânda Sfintelor Paşti[4].

Sfânta Scriptură ne arată că rostul Pogorârii la iad a Mântuitorului Hristos, adică la starea de robie şi singurătate a sufletelor celor morţi, a fost „ca să surpe (să învingă) prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul, şi să izbăvească pe acei pe care frica morţii îi ținea în robie toată viaţa” (Evrei 2, 14-15).

Astfel, Hristos Cel înviat este Domn sau Stăpân şi peste cei vii şi peste cei morţi, aşa cum spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani: „căci pentru aceasta a murit şi a înviat Hristos, ca să stăpânească şi peste morţi şi peste vii” (Romani 14, 9; vezi şi Efeseni 4, 8-10; Filipeni 2, 7-11).

Acest adevăr îl mărturiseşte şi cartea Apocalipsei unde Hristos-Domnul spune: „Eu sunt Cel ce sunt viu. Am fost mort, şi, iată, sunt viu, în vecii vecilor, şi am cheile morţii şi ale iadului” (Apocalipsa 1, 18).

De asemenea, Sfânta Scriptură ne spune că prin moartea şi Învierea lui Hristos se dezleagă blestemul care lega întreg neamul omenesc ca urmare a păcatului lui Adam şi al Evei (cf. Facerea 2, 17), astfel încât după cum toţi oamenii mor în Adam, aşa toţi vor învia în Hristos (cf. Ioan 5, 28-29; 1 Corinteni 15, 52).

Întrucât este biruitor al păcatului, al iadului şi al morţii, precum şi dătător al vieţii veșnice, Domnul Iisus Hristos a făgăduit tuturor celor care cred în El viaţa veşnică: „Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi” (Ioan 11, 25). De aceea, în slujbele Bisericii Ortodoxe, mai ales în Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, El este numit „Apărătorul Cel mai mare” şi „Biruitorul iadului”.

Iubiți frați şi surori,

Învierea Domnului Iisus Hristos este temelia învierii de obşte sau universale a tuturor oamenilor care au trăit pe pământ de la începutul lumii şi până la sfârșitul ei (cf. 1 Corinteni 15, 52). Însă, învierea de obşte sau universală nu este un fenomen natural, ci ea este o minune, o lucrare mai presus de fire, este darul exclusiv al iubirii lui Dumnezeu pentru toţi oamenii din toate popoarele, din toate timpurile şi din toate locurile (cf. Ioan 5, 28-29 şi 1 Corinteni 15, 52).

Deşi toţi oamenii vor învia la sfârşitul veacurilor, totuşi, existența fericită sau nefericită a fiecărui om după învierea universală depinde de libertatea omului de-a săvârși fapte bune sau fapte rele, de răspunsul pozitiv sau negativ al fiecărui om faţă de iubirea lui Dumnezeu: „pentru că noi toţi – spune Sfântul Apostol Pavel – trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, ca să ia fiecare după cele ce a făcut prin trup, ori bine, ori rău” (2 Corinteni 5, 10).

Lumina Învierii lui Hristos ne arată, aşadar, cât de mare este valoarea vieţii pământești a fiecărui om, tocmai pentru că viaţa omului pe pământ este anticamera învierii de obşte şi a vieţii cereşti veşnice, a pregătirii omului pentru a intra în Împărăţia iubirii şi slavei Preasfintei Treimi.

În acest sens, lumina Învierii lui Hristos susţine lupta sau strădania creștinului pentru vieţuire sfântă şi pentru fapte bune în timpul vieţii pământești. Pacea, bucuria şi darul iertării păcatelor (cf. Ioan 20, 22-23) sunt darurile sfinte pe care Hristos Cel înviat le-a oferit Sfinţilor Săi ucenici şi le oferă neîncetat Bisericii Sale, prin Sfintele Taine, culminând cu Sfânta Euharistie ca arvună a vieţii veşnice din Împărăţia Preasfintei Treimi.

Totodată, lumina Învierii dă sens sau înțeles sfânt întregului univers, întregii existențe create. De aceea, la slujba ortodoxă din noaptea de Paşti, slujbă care este o icoană profetică a învierii universale, se cântă: „Acum toate s-au umplut de lumină, cerul şi pământul şi cele de sub pământ!”. Adică, acum toate s-au umplut de sens şi de speranţă, toate sunt îndreptate către un cer nou şi un pământ nou (cf. Apocalipsa 21, 1), către Ierusalimul ceresc, în care moarte şi noapte nu vor mai fi, pentru că Însuşi Dumnezeu va lumina cetatea (cf. Apocalipsa 21, 4 şi 25).

Fără învierea universală şi fără speranța transfigurării universului actual într-un cer nou şi pământ nou, istoria omenirii se consumă într-o luptă dramatică pentru existență şi o nesfârșită alergare după fericiri limitate şi trecătoare, iar întreg universul actual pare o necropolă imensă în expansiune fascinantă şi dezintegrare lentă. Fără proclamarea Evangheliei Învierii Lui Hristos şi fără mărturisirea din Crezul ortodox: Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie, Biserica însăşi riscă să fie redusă la o morală socială şi să devină o instituție seculară ca oricare alta din lumea aceasta  (cf. 1 Corinteni 15, 14).

Aşadar, credinţa în Înviere ne ajută să nu ne pierdem nădejdea în faţa greutăților vieţii, ci să cerem mai stăruitor ajutorul lui Hristos Cel răstignit şi înviat, Care, tainic, dar real, cunoaşte viaţa noastră cu toate încercările ei şi ne spune: „Iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului” (Matei 28, 20).

Dreptmăritori creștini,

Credinţa în biruința lui Hristos asupra păcatului şi asupra morţii ne cheamă astăzi să ajutăm mai mult pe toţi oamenii care au nevoie de ajutor spiritual şi material.

De aceea, Biserica Ortodoxă Română a proclamat anul 2020 ca An al pastorației părinților și copiilor, precum şi An al filantropilor români, pentru a promova atât demnitatea familiei şi valorile autentice ale pedagogiei creştine, cât şi cultura dărniciei sau a generozității în viaţa poporului român.

De-a lungul istoriei, Biserica Ortodoxă Română a desfăşurat o bogată lucrare de asistență socială sau filantropică, ctitorind multe instituţii sociale, medicale și educaționale, cămine pentru copii, cămine pentru bătrâni, cantine şi adăposturi pentru săraci ş.a..

Şi în prezent, Biserica Ortodoxă Română contribuie în mod responsabil și substanțial la alinarea suferințelor oamenilor, atât prin lucrarea liturgică, duhovnicească și pastorală, cât și prin lucrarea de asistență socială și filantropică.

Astăzi, în contextul pandemiei cu noul coronavirus (COVID 19), când vedem în jurul nostru atât de multe semne ale bolii şi ale morţii fizice, toţi trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu pentru toate persoanele bolnave, dar şi pentru toţi medicii şi personalul sanitar, pentru toţi voluntarii care ajută pe cei bolnavi şi pe cei izolați, precum şi pentru toţi cei ce lucrează cu devotament pentru sănătatea şi binele poporului român.

Să ne rugăm pentru toate familiile şi copiii, tinerii şi bătrânii neajutorați, pentru toţi cei nevoiți să rămână acasă, în izolare, respectând măsurile de siguranță sanitară.

Apreciem şi binecuvântăm pe toţi clericii: ierarhii, preoţii şi diaconii, pe toţi monahii şi monahiile şi pe toţi credincioșii mireni care se roagă mult şi ajută spiritual şi material pe cei aflaţi în nevoi.

Cuvânt părintesc de binecuvântare şi de întărire duhovnicească adresăm tuturor românilor din afara graniţelor României, în special românilor din Italia şi Spania, precum şi din alte părţi ale lumii.

De asemenea, adresăm cuvinte de consolare şi compasiune familiilor celor decedaţi ca urmare a pandemiei actuale. Iubirea izvorâtă din rugăciunea pentru cei adormiţi în Domnul este mai tare decât moartea! Pomenirea în rugăciune a celor adormiţi în Domnul este un act de credinţă, de speranţă şi de iubire, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care îndeamnă pe creștinii ce plâng pe cei morţi să nu se întristeze peste măsură, ca oamenii fără de nădejde, ci să se mângâie, având credinţa că Hristos Domnul, Cel ce a biruit moartea, va învia pe cei adormiţi (cf. Corinteni 15, 22), iar cei care au crezut în El vor fi pururea împreună cu Domnul în Împărăţia Sa (cf. 1 Tesaloniceni 4, 13-18).

Dorim ca Sfintele Sărbători de Paşti să aducă tuturor românilor multă sănătate şi pace, bucurie şi speranţă! Cu dragoste părintească, vă adresăm tuturor salutul pascal: Hristos a înviat! Adevărat a înviat!

Al vostru către Hristos Domnul împreună rugător şi de tot binele doritor,

† D A N I E L
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

(Preluare cu accept - Agentia de sitiri Basilica - Multumiri!)

[1] Nikolas P. VASSILIADIS, „The mystery of death”, translated by Fr. Peter A. Chamberas, second edition, The Orthodox Brotherhood of Theologians „The Saviour”, Athens, 1997, p. 173.

[2] „Slujba Învierii”, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2010, pp. 12, 14, 16, 32.

[3] „Slujba Învierii”, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2010, pp. 57-58.

[4] „Rânduiala slujbei din noaptea Sfintelor Paşti”, în „Slujba Învierii”, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2010, p. 53.

Delegația Patriarhiei Române a primit Lumina Sfântă

Delegația Patriarhiei Române a primit Sfânta Lumină care va ajunge sâmbătă noapte în toate parohiile din țară, continuând astfel tradiția începută din 2008, chiar dacă distribuirea se va face în condiții speciale.

Lumina Sfântă a coborât la Biserica Sfântului Mormânt sâmbătă, 18 aprilie, în jurul orei 13:50 într-o ceremonie restrânsă, fără participarea credincioșilor.

Tot în condiții excepționale impuse de pandemie, Lumina Sfântă a fost distribuită către delegații Bisericilor Ortodoxe. Aceștia nu au coborât din aeronave, ci au așteptat să primească Lumina adusă de la Mormânt prin intermediari într-un convoi special însoțit de poliție și armată.

Arhim. Teofil Anăstăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, a dus Sfânta Lumină de la Biserica Sfântului Mormânt delegației conduse de PS Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

„Sperăm să ajungă cu bine în țară, pe mesele tuturor credincioșilor noștri de acasă care în aceste zile așteaptă sărbătoarea Paștelui apăsați de singurătate, de tristețe și de spaima bolii. Însă Iisus cel Înviat care a dat curaj și Sfinților Apostoli va intra și în casele credincioșilor să-i mângâie și să le dea putere”, a transmis Părintele Teofil Anăstăsoaie.

Sfânta Lumină va fi distribuită în parohii de către personalul clerical şi maximum 5 voluntari, sâmbătă, 18 aprilie 2020, începând cu ora 20.00.

(Preluare cu accept - Agentia de sitiri Basilica - Multumiri!)

Trinitas TV: Transmisiuni LIVE de la Sfântul Mormânt și de pe Aeroportul Otopeni, program special de Paști

Când în cea mai profundă perioadă liturgică din an participarea la slujbe este interzisă din cauza pandemiei, Radioul și Televiziunea Patriarhiei Române reprezintă mijloacele esențiale prin care poți îndulci izolarea.

Grila Trinitas TV din perioada 17-21 aprilie conține programe speciale dedicate sărbătorilor de Paști: emisiuni cu tematică specifică de sărbători, concerte, filme documentare și transmisiuni în direct.

Vineri

Vineri, 17 aprilie se va transmite în direct din Catedrala Patriarhală începând cu ora 7.30 slujba Ceasurilor împărătești, iar de la ora 17.00, Denia Prohodului Domnului.

Tot vineri, de la ora 13.00, va fi difuzat concertul instrumental „Patimile după Matei”, Oratoriu de Johann Sebastian Bach, iar de la 16.00 un reportaj de 30 de minute despre Drumul Crucii.

Mesajul de Paști al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel va fi difuzat pentru prima dată în jurnalul de vineri, 17 aprilie de la ora 22.00.

Sâmbătă

„Sâmbătă, 18 aprilie, de la ora 13.00 vom transmite în direct de la Sfântul Mormânt ceremonia de primire a Sfintei Lumini, urmând ca începând cu ora 16.00 să transmitem în direct o ediție specială sub genericul ‹Hristos luminează tuturor›”, informează Diac. Bogdan Bădiță, producător general Trinitas TV.

„Sâmbătă seara, ultimul jurnal se va transmite de la ora 18.00 și va fi o ediție specială transmisă în direct de la Aeroportul Internațional Henri Coandă și din Catedrala Patriarhală ce va cuprinde ceremonia de primire a Sfintei Lumini”.

„Tot sâmbătă vom difuza începând cu ora 20.30 o ediție specială sub genericul „Hristos a înviat!”, a mai declarat pentru Basilica.ro Diac. Bogdan Bădiță. Aceasta va fi transmisă în direct din Palatul Patriarhiei și va continua cu transmisiunea live a Slujbei Învierii.

Duminică

Din programul de duminică este de notat: „Oratoriu de Paști” (Madrigal) – ora 11.30, Vecernia Învierii – Transmisiune directă din Catedrala Patriarhală – ora 12.00 și un concert de pricesne al Paulei Seling – ora 15:00.

Toate edițiile speciale și slujbele de la Catedrala Patriarhală vor fi transmise în direct și de Radio Trinitas.

---

Alte programe speciale la Trinitas TV în această perioadă:

Ediții speciale – dezbateri

• Sâmbătă, 18 aprilie de la ora 16.00 – Ediție cu titlul „Hristos luminează tuturor!” realizată de Ciprian Olinici.
• Sâmbătă, 18 aprilie de la ora 18.00 – Ediție moderată de Iuliana Lazăr în cadrul Jurnalului.
• Sâmbătă, 18 aprilie de la ora 20.30 – Ediție cu titlul „Hristos a înviat!” realizată de Vasile Bănescu/Ciprian Olinici.
• Luni, 21 aprilie „Școala din familie” – Ediție specială – invitat Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului.

Concerte

• Oratoriu „Patimile după Matei” de Johann Sebastian Bach – Orchestra Română de Tineret – Dirijor Cristian Măcelaru.
• Oratoriu de Paști – Corul Madrigal.
• Concert de pricesne – interpretate de Paula Seling.
• Concertele Enescu – Orchestra Filarmonică din din Sankt Petersburg – Dirijor Vassily Sinaisky și Nelson Freire – pian.

Filme documentare

• Călătorie spre Evul de Mijloc. Biserica din Strei Sângeorgiu.
• Comunicarea între două lumi: Iconostasul Catedralei Naționale.
• Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
• Israel, Pământul mântuirii.
• Mănăstirea Surpatele.
• Mănăstirea Pătrunsa.

(Stirea a fost preluata cu accept - Agentia de stiri Basilica)

Nota:

Pentru cei interesati se pot afla mai multe informatii accesand linkurile disponibile sub titlurile blogului in partea dreapta, respectiv pagina Patriarhiei Romane si Televiziunea Trinitas. In acest fel pot stationa si ca vizitatori ai blogului si pot urmari secvential si emisiuni Trinitas TV sau alte stiri si comunicate de ultima ora ale Patriarhiei Romane.

În lipsirea de Euharistie, Patriarhul invită la împărtăşirea cu Hristos și în alte moduri

Părintele Patriarh Daniel a prezentat în Joia Mare mai multe modalităţi prin care îl putem primi duhovniceşte pe Hristos în sufletele noastre. Explicaţia sa a venit şi în contextul în care, din cauza pandemiei, credincioşii nu s-au putut împărtăşi ca de obicei în Postul Mare cu Trupul şi Sângele Mântuitorului.

„Desigur a fost greu în această perioadă când în alţi ani credincioşii se spovedeau şi se împărtăşeau mai des, iar acum doar cei care îi cheamă acasă pe preoţi primesc Euharistia”, a spus Patriarhul Daniel.

În omilia rostită la Catedrala Patriarhală, Preafericirea Sa a reamintit sfaturile părintelui Cleopa de la Mănăstirea Sihăstria care, „bazat pe experienţa sfinţilor, ne arată că pe lângă cea mai înaltă formă de împărtăşire cu Hristos – Sfânta Euharistie, mai există şi ale moduri de unire cu Mântuitorul”.

„Rugăciunea este cea dintâi lucrare prin care noi ne împărtăşim duhovniceşte cu Hristos. Prin rugăciune, Hristos cel chemat în rugăciune, tainic prin Duhul Sfânt, vine în noi, sălăşluieşte în noi şi transmite iubirea Sa smerită şi milostivă”.

Al doilea mod de împărtăşire duhovnicească cu Hristos, a spus Patriarhul, este ascultarea cuvântului lui Dumnezeu din Sfintele Scripturi.

„Noi, când ascultăm cuvintele lui Hristos, El vine tainic în sufletul nostru, sfinţeşte nu doar urechile noastre, ci şi sufletul şi trupul nostru”.

Îndeplinirea poruncilor Lui este o altă modalitate de unire cu Domnul.

„Aşa cum spun Sfinţii Maxim Mărturisitorul şi Marcu Ascetul, noi ne împărtăşim cu Hristos prin împlinirea poruncilor Lui, porunca iubirii faţă de Dumnezeu şi porunca iubirii faţă de semeni”.

---

La capătul poruncilor lui Hristos ne întâlnim cu Hristos Însuşi care este ascuns în poruncile Sale.

– Sf. Marcu Ascetul

---

Patriarhul României a îndemnat ca atunci când suntem lipsiţi de Euharistie, să ne împărtăşim duhovniceşte „prin rugăciune, prin ascultarea cuvântului lui Dumnezeu, prin ascultarea slujbelor Bisericii şi prin multe fapte de milostenie”.

El a reamintit de părinţii aflaţi în pustiu care primeau foarte rar Euharistia, „dar se împărtăşeau foarte des prin rugăciune, prin nevoinţă şi prin dragoste multă faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni”.

Preafericirea Sa a reiterat importanţa excepţională pe care o are Sfânta Euharistie instituită de Mântuitorul Iisus Hristos în Joia Mare. Sfinţii Părinţi au numit-o  „medicamentul nemuririi”, a spus patriarhul evidenţiind că aceasta se dăruieşte „ca o arvună a vieţii veşnice”.

„Sfânta Euharistie nu este un simplu ritual, este întâlnirea cu Hristos. Noi primim ceva, Trupul şi Sângele Domnului, şi ne unim cu Cineva, cu Hristos căci spune: Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el”.

„Deci scopul Euharistiei este unirea cu Hristos. Ce înseamnă asta: Că Hristos Domnul ne dăruieşte viaţa Sa ca să sfinţească viaţa noastră, ca să o lumineze şi să o îndrepte spre înviere”.

Părintele Patriarh a explicat că trebuie să îndeplinim o condiţie dacă vrem să primim Sfânta Împărtăşanie, şi anume să iertăm.

Atunci când ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Mântuitorului, „primim iubirea milostivă şi smerită şi iertătoare a lui Hristos”.

„De aceea, o condiţie a primirii Sfintei Euharistii este iertarea semenilor noştri, împăcarea cu toţi cei pe care i-am supărat, pentru că Mântuitorul Iisus Hristos pe cruce, înainte de a-şi da duhul, S-a rugat Tatălui Ceresc pentru iertarea păcatelor celor care L-au răstignit, zicând: Părinte, iartă-le lor că nu ştiu ce fac”.

În cadrul Sfintei Liturghii, Părintele Patriarh a sfinţit Paştele (pâine în formă de prescuri, stropită cu agheasmă şi vin), care va fi distribuit la domiciliul credincioşilor de către voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului, vineri şi sâmbătă, în intervalul orar 08.00 – 17.00, şi în prima zi de Paşti, între orele 06.00 – 12.00, la solicitarea credincioşilor.

De asemenea, la Ectenia întreită au fost adăugate cereri speciale, iar Părintele Patriarh a rostit mai multe rugăciuni pentru încetarea pandemiei.

La Proscomidie a fost scos un Sfânt Agneț special și sfințit la Sfânta Liturghie. Agneţul va fi uscat și sfărâmat a treia zi de Paști. Miridele rezultate sunt folosite ca Împărtășanie pentru bolnavi, copii și în situații speciale. Această Sfântă Împărtășanie este păstrată în Chivotul din Sfântul Altar, pe Sfânta Masă.

(Preluare cu accept - Agentia de stiri Basilica - Multumiri!)

Un mesaj din partea realizatorului blogului

Iubiti credinciosi ortodocsi!

Anul acesta sarbatorim Invierea Domnului si Mantuitorului Iisus Hristos, in conditii cu totul deosebite. 

Nu putem participa direct la Sfintele Slujbe, nu putem sa ne  impartasim ca si pana acum cu Sfintele Taine, ci doar in conditii mai speciale. 

In popor exista o veche zicala;'In tot raul exista si un bine!' Haideti sa tranformam impedimentele existente, intr-un real suis duhovnicesc. 

Sa recunoastem ca, intr-o masura oarecare , in general am dat prea mult loc, in alti ani pregatirilor fastuoase pentru aceasta sarbatoare a invierii. 

In acest an avem ocazia sa intampinam Invierea Domnului cu mai multa cugetare spirituala, ingelegand adevarata importanta a acestui praznic.

 Cu adevarat este cea mai mare sarbatoare crestina, caci daca Hristos nu ar fi inviat, zadarnica ar fi credinta noastra, asa cum ne invata Sfanta Ssciptura. Sa rugam pe Tatal Ceresc cel Atotputernic, in Numele Domnului si Mantuitorului Iisus Hristos,doctorul sufletelor si trupurilor noastre sa indeparteze de la noi aceasta urgie (PANDEMIE) si sa ne ocrotesca. 

Sa devenim mai buni, sa avem mai multa iubire unii fata de altii si fata de Dumnezeu. 

Dumnezeu sa ne ajute la aceasta! 

 Cu alese sentimente crestine,

 LUCIAN OVIDIU POP,

realizator blog  

 HRISTOS A INVIAT!