5 cuvinte mereu actuale ale Patriarhului Daniel despre Unirea Principatelor Române

1. Exprimată în secolul al XV-lea de domnitorul moldovean Ștefan cel Mare și Sfânt, care spunea Occidentului că Moldova este „o altă Valahie”, adică o altă Țară Românească, sau în anii 1600-1601 de domnitorul muntean Mihai Viteazul, prin unirea vremelnică a Munteniei, Transilvaniei și Moldovei într-un singur stat, conștiința națională a fost cultivată prin credință și cultură de Biserică, mai ales prin cărțile de cult în limba română tipărite în Moldova, Țara Românească și Transilvania și răspândite în toate provinciile românești.
2. Pe cunoscutul Deal al Mitropoliei, reper al istoriei, credinței și culturii, loc al binecuvântărilor care aduc bucurie oamenilor, s-au desfășurat în urmă cu 158 de ani ceasurile Unirii, binecuvântate și susținute de rugăciunea Bisericii, momente pe care noi le rememorăm cu respect și recunoștință.
3. Multe dintre reformele Domnitorului Alexandru Ioan Cuza care priveau Biserica au fost foarte progresiste pentru acea vreme, iar unele măsuri luate de el au creat neînțelegeri și nemulțumiri. Având un accentuat spirit reformator, Alexandru Ioan Cuza a dorit să facă unele înnoiri, dar, după propria-i afirmație, el „n-a voit să facă rău Bisericii strămoșești, decât numai bine”.
4. Pentru Biserică, Unirea Principatelor Române a fost temelie pentru recunoașterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885, iar Unirea de la 1 decembrie 1918 a constituit un element favorabil pentru ridicarea Bisericii noastre la rang de Patriarhie în anul 1925.
5. Unirea Principatelor Române, începută la Iași în data de 5 ianuarie 1859 și desăvârșită la București în data de 24 ianuarie 1859, nu este „Unirea Mică”, cum zic unii, ci „Unirea de bază”, deoarece ea a constituit temelia pentru formarea în anul 1862 a statului român, numit ROMÂNIA.

Spre sfarsitul secolului al XI-lea, la Constantinopol se iscase o mare disputa legata de cei trei ierarhi, pe care ii praznuim pe 30 ianuarie, oamenii intrebandu-se care este mai mare: Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie Teologul sau Sfantul Ioan Gura de Aur. Dupa cativa ani de la declansarea neintelegerilor, cei trei sfinti au inceput sa i se arate aievea, unul cate unul, episcopului Evhaitelor, Sfantului Ioan Mauropous. In cele din urma, in anul 1084, intr-o vedenie, fericitului i-au aparut cei trei sfinti impreuna.

Cuvintele pe care cei trei ierarhi i le-au adresat Sfantului Ioan ne arata modul in care sfintii conlucreaza - cu Dumnezeu si intre ei -, asa cum si noi trebuie sa ne unim, in cuvant si in lucrare:

"Dupa cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajba nu este intre noi. Fiecare din noi, la timpul sau, indemnati de Duhul Sfant, am scris invataturi pentru mantuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfant, asa am invatat. Nu este intre noi unul intai si altul al doilea. De chemi pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, sculandu-te, porunceste, celor ce se invrajbesc, sa nu se mai certe pentru noi. Ca nevointa noastra, cat am fost in viata si dupa moarte, a fost sa impacam pe oameni si sa aducem in lume pace si unire. Impreuneaza-ne, dar, facandu-ne praznic la cate trei intr-o singura zi, si instiinteaza cu aceasta pe crestini, ca noi in fata lui Dumnezeu, una suntem."

In urma acestei vedenii, Sfantul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru praznuirea comuna a celor Trei Ierarhi, stingandu-se astfel si disputele din capitala, lumea unindu-se in sarbatorirea impreuna a Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, a Sfantului Grigorie Teologul si a Sfantului Ioan Gura de Aur.

Pentru a recunoaste valoarea teologica a Sfintilor Trei Ierarhi, prin hotararea luata la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936, Sfintii Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai institutiilor de invatamant teologic ortodox din intreaga lume.

Troparul Sfintilor Trei Ierarhi

Pe acesti trei luminatori mai mari ai dumnezeirii cei intreit stralucitoare, pe cei ce lumineaza lumea cu razele dumnezeiestilor invataturi, pe raurile intelepciunii cele cu miere curgatoare care adapa toata faptura cu apele cunostintei de Dumnezeu, pe Marele Vasile si de Dumnezeu cuvantatorul Grigorie, impreuna cu slavitul Ioan, cel cu limba si cu cuvintele de aur, toti cei iubitori de cuvintele lor, adunandu-ne cu cantari sa-i cinstim; ca acestia Treimii pururea se roaga pentru noi.

Maine facem pomanirea Sfintii Chir si Ioan

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Predica la Sfintii Trei Ierarhi - Preafericitul Parinte Daniel

Ambasadorul Greciei la Bucureşti în vizită de prezentare la Patriarhia Română

În ziua de 25 ianuarie 2017, la Reşedinţa Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit în vizită de prezentare pe Excelenţa Sa Domnul Vassilis Papadopoulos, Ambasadorul Greciei în România.

Excelenţa Sa a mulţumit pentru primire şi a menţionat aspecte ale vieţii bisericeşti şi sociale din Grecia, în contextul eforturilor pe care autorităţile de stat elene împreună cu Biserica Greciei le depun în vederea depăşirii consecințelor crizei economice şi a impactului creat de fenomenul migrației.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a apreciat relaţiile tradiţionale dintre cele două Biserici şi popoare ortodoxe şi a subliniat înţelepciunea pastorală a Preafericitului Părinte Arhiepiscop Ieronim II al Atenei şi al Întregii Elade, în susţinerea speranţei şi cultivarea solidarităţii în societatea elenă. În acest context, Patriarhul României a menţionat preocuparea Bisericii Ortodoxe Române de a desfăşura diverse programe sociale în spiritul tradiţiei Sfinţilor Părinţi, prin intermediul celor peste 800 de instituţii filantropice ale sale.

Domnul ambasador a exprimat dorinţa de a vizita mănăstiri şi biserici reprezentative din România, precum şi disponibilitatea de a susţine programele de pelerinaje organizate în Grecia de către Agenţia de Pelerinaje Basilica Travel a Patriarhiei Române.

În timpul întrevederii, cei doi interlocutori au insistat pe necesitatea intensificării promovării valorilor creştine în context european, prin programe concrete de cooperare şi printr-o atitudine comună mai puternică, evitând în același timp izolarea individualistă şi dizolvarea globalistă a identității.

Sectorul relații bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe