(Reconstrucția națiunii)
De Bunavestire, spre seară, în Catedrala din Sibiu, plină, s-a ţinut o slujbă pentru copiii nenăscuţi. Nu întîmplător în această mare zi de sărbătoare, căci numai gîndul că Maica Domnului ar fi putut spune nu planului lui Dumnezeu întru mîntuirea omenirii stinge Lumina Lumii şi cufundă inimile în beznă. Valabil pînă şi pentru atei, căci chiar şi ei strigă, cînd sînt strînşi cu uşa necazului, un sănătos Doamne ajută !
Celor cu minte multă, predica de după slujbă le-a cam pus-o
“pe bigudiuri” cu întrebări logice de genul: “cum te mai duci să ceri ajutor
Tatălui după ce I-ai ucis fiii ? ” Celor cu inima înfrîntă şi smerită le-a
umplut-o de lacrimi, făcînd să le răsune în urechi cuvintele psalmistului:
“păcatul meu înaintea mea este pururea”. Iar celor cu imaginaţie, informaţia că în cincizeci de ani
în România au fost avortaţi douazeci si doua de milioane de copii – cifre
oficiale, căci adevărul numai Dumnezeu îl ştie – le-a străpuns inima. Adică , încă odată populaţia României de dinainte
de împrăştierea prin lume. Altfel spus,
ne-am opus de douazeci si doua de milioane de ori intenţiilor dumnezeieşti de armonie în neamul
românesc. Practic, ne-am avortat
integral. Adică ne-am exterminat !
Şi din nou mi-am adus aminte de un interviu luat la Sinaia, în
urmă cu 22 de ani, unui japonez mai neobişnuit, rotofei, bonom şi brici de deştept,
un expert “importat” de Universitatea din Praga , cu misiunea de a străbate fostele
ţări comuniste “la pas” pentru înţelegerea psiho-sociologică a orientărilor lor
politice viitoare şi elaborarea unui studiu în acest sens. Pe noi, românii, ne îndrăgise de-a dreptul ,
ne cunoştea ca-n palmă şi era convins că, la inteligenţa acestei naţii, alta ar
fi fost calea de urmat şi nu direcţiile în care pornise România încă de atunci.
Nu rareori mi-am adus aminte, în diverse împrejurări, de sfatul lui imperativ :
“ românii au nevoie de un ideal. Fixaţi-vă ca ideal building up the nation !
Adică reconstrucţia naţiunii căci, o naţiune inteligentă de 3o de milioane de români
la gurile Dunării e o naţiune strategică , de care , oricine are ceva de
negociat în zonă, trebuie să ţină cont.” Pînă şi recenta realitate de după
anexarea Crimeii încă mai confirmă adevărul spuselor sale de acum 22 de ani.
Cum am ajuns aici, cu o jumăte din neam pe apa Sîmbetei şi un
sfert împrăştiat prin lume ? “ Am avut şcoală fără credinţă, politică fără
cinste, oaste fără dragoste de ţară, stat fără binecuvîntarea lui Dumnezeu. De
acolo ni s-a tras năruirea … Douăzeci de ani ne-am străduit să NU fim noi înşine,
de aceea străinii ne-au învăluit cu întunericul lor.” O spune Sfîntul Nicolae
Velimirovici, episcop de secol XX al Serbiei, referindu-se la ţara sa în
perioada interbelică.
Dar ce ni se mai
potriveşte şi nouă astăzi !!!
Doina
Jalea, jurnalist
de Bunavestire, 2014
Nota redacției: Domna Doina Jalea a activat mulți ani ca redactor șef al canalului Radio Romania Actualități coordonând implicit și acticvitatea departamentului "Viața Religioasă". Ne bucurăm să constatăm că și după retragerea din activitatea profesională, doamna Jalea își canalizează preocupările în domeniul spiritual spre zidirea multora și așteptăm din partea domniei sale și alte articole de larg interes și folos duhovnicesc - cu mulțumiri !
