Acest blog a fost realizat din harul preamilostivului Dumnezeu si cu binecuvantarea arhiereasca a I.P.Sale Parintelui Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului(1962-2014+). Articole, studii, poezii religioase. Trasee şi itinerare de suflet, spirituale. Galerie foto. Pagini specializate pentru diferite categorii de vârste şi sociale. Editorial. Actualităţi. Cultură. Concursuri. Istorie, aniversări, manifestări religioase şi cultural istorice, apeluri, propuneri semnalări. Oameni şi locuri.
„Însăși activitatea publică a mântuitorului nostru Iisus Hristos este marcată de o rugăminte a Maicii Domnului”, a spus ierarhul, referindu-se la nunta din Cana Galileii.
Deși Mântuitorul nu-i chemase încă decât pe patru dintre apostoli și încă nu venise vremea să-Și înceapă lucrarea, „totuși, la rugămintea mamei Sale, El schimbă nu doar apa în vin, ci și planul de mântuire a lumii”, schimbând astfel momentul de început al activității sale publice, subliniază Episcopul vicar patriarhal.
Minunea de la Cana Galileii ne-o prezintă pe Maica Domnului încrezătoare în generozitatea Fiului ei și mijlocitoare la El pentru toate nevoile noastre. „Ea ocrotește mamele creștine, ocrotește copiii orfani, bătrânii, bolnavii, dar ocrotește pe toți cei care cu îndrăzneală cer mijlocirile ei la tronul Mântuitorului nostru Iisus Hristos și la tronul Preasfintei Treimi”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam.
El a evocat mirarea apostolilor când au deschis, la rugămintea Sfântului Apostol Toma, mormântul Maicii Domnului și l-au găsit gol. Aceasta a fost un „semn că preaiubitul ei Fiu a mutat în împărăția cea netrecătoare trupul care L-a zămislit, L-a purtat în pântece, L-a hrănit, L-a crescut și L-a ocrotit atunci când a fost copil care a avut nevoie de iubirea, de îngrijirea și de ocrotirea unei mame”, a spus ierarhul.
El a atras atenția că „numim moartea Maicii Domnului «adormire», iar mutarea trupului ei din mormântul din grădina Ghetsimani în Împărăția Cerurilor «mutare». Niciunde în cântările Bisericii nu vorbim despre o Înviere sau de o Înălțare a Maicii Domnului”.
„Revenind la momentul mutării Maicii Domnului la ceruri cu trupul de către Fiul ei, nu știm cum s-a făcut lucrul acesta. Este o taină, așa cum întreaga viață a Maicii Domnului este o taină, pentru că prin ea s-a arătat oamenilor taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută, adică întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos”, a continuat Preasfințitul Părinte Varlaam.
Maica Domnului „s-a născut printr-o minune și printr-o taină”, la fel cum tot o minune este și faptul că a fost unica femeie din lume dusă în Sfânta Sfintelor, acolo unde și arhiereul intra doar o singură dată pe an, a mai menționat Episcopul vicar.
„Este o taină viața ei până la momentul în care primește Buna Vestire, sau vestea împlinirii acestei taine a întrupării Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Este o taină zămislirea Mântuitorului în pântecele ei de la Duhul Sfânt. Este o taină modul în care ea a păstrat în inima ei toate cele în legătură cu Fiul ei, pe care le-a ținut ca pe comoara cea mai de preț a vieții ei…”
„Este o taină și moartea ei și mutarea trupului ei fără să vadă stricăciunea din mormântul din grădina Ghetsimani în Împărăția cea netrecătoare a Preasfintei Treimi”, a continuat ierarhul.
Preasfințitul Părinte Varlaam și-a încheiat omilia îndemnând credincioșii să se roage pentru mijlocirea Maicii Domnului la sfârșitul vieții fiecăruia și la Judecata de Apoi.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
(Preluare cu accept - Agentia de stiri Basilica - Multumiri!)
Patriarhia Română apreciază declararea zilei de 16 august ca Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor și anunță că această comemorare va fi celebrată duminică în toate bisericile.
Ziua națională coincide anul acesta cu Duminica Migranților Români.
Redăm în continuare comunicatul de presă:
În contextul în care și astăzi în lume cei mai numeroși martiri pentru credință sunt creștinii, Patriarhia Română își exprimă aprecierea pentru declararea de către Parlamentul României a zilei de 16 august ca Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor.
Pentru prima dată în România, această comemorare va fi celebrată în toate bisericile în data de 16 august, care în acest an coincide cu Duminica migranților români, zi dedicată lor începând cu anul 2009, în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului.
Martiriul ca dovadă desăvârșită a iubirii lui Hristos este în mod exemplar ilustrat în istoria creștinismului românesc de către Sfinții martiri Brâncoveni. În acest sens, dedicarea unei zile naționale comemorative martiriului acestora trebuie să fie pentru noi prilej de conștientizare a violențelor actuale împotriva creștinilor. Aceste violențe îmbracă astăzi variate forme de persecuție, de la cristofobia noilor ideologii, până la execuțiile filmate ale unor persoane care nu poartă altă vină decât aceea de a fi creștini.
În acest context, Patriarhia Română îndeamnă la recuperarea memorială a martiriului creștin, la apărarea şi promovarea libertății religioase ca drept fundamental al persoanei.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Opt creștini sunt uciși în fiecare zi pentru credința lor la nivelul întregii lumi, arată statisticile Open Doors, o rețea mondială de ONG-uri creștine non-profit. Organizația a raportat un număr de peste 260 de milioane de creștini care au fost persecutați în perioada 01 noiembrie 2018 – 31 octombrie 2019.
În 16 august, Biserica bucureșteană „Sfântul Gheorghe” – Nou, ctitorită de Sfântul Constantin Brâncoveanu, va fi iluminată în roșu împreună cu mai multe clădiri din Capitală.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu (frescă din Biserica „Sfântul Gheorghe”-Nou din București)
(Preluare cu accept - Agentia de stiri Basilica - Multumiri!)
Preasfinţitul Părinte Timotei a tuns miercuri doi rasofori pentru obştea mănăstirii din Aldeia de Santa Margarida, primul aşezământ monahal românesc din Portugalia. Fratele Cristian a devenit rasoforul Ștefan după 7 ani de mănăstire, iar fratele George a fost tuns rasofor după trei ani de ascultare monahală, primind numele Onufrie.
Episcopul Spaniei şi Portugaliei a vorbit, cu acest prilej, despre importanța ascultării din mănăstire, accentuând că „ascultarea aduce viață”.
Ascultare și credința în Dumnezeu te umple de duh, te scapă de gândurile viclene ale diavolului.
„Rasoforilor și monahilor li se schimbă numele, precum odinioară lui Petru și Pavel, astfel rasoforii intră într-o nouă viață, cea duhovnicească, în care luptăm pentru sfințenie și dobândirea ei”.
Conform regulamentelor bisericeşti, sunt trei trepte ale vieţuirii monahale: fratele/sora, rasoforul/rasofora şi monahul/monahia.
Angajamentul lepădării de lume apare la treapta de rasofor, când, prin tunderea capului, se leapădă şi de voia proprie, primind un nume monahal.
La vestimentaţie i se adaugă rasa (un veşmânt cu mâneci largi care se poartă peste dulamă), cureaua, camilafca şi metania.
Aşezământul monahal din Aldeia de Santa Margarida a fost sfinţit în noiembrie 2019, slujba fiind prezidată de Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale.
Mănăstirea a fost prezentată anul acesta, într-un material media, de jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț care străbat Europa într-o autorulotă și documentează viața românilor din străinătate.
Foto credit: Episcopia Spaniei şi Portugaliei
(Preluare cu accept - Agentia de stiri Basilica - Multumiri!)
Aşezământul Bisericesc din Munchen a primit săptămâna trecută vizita unor oficiali ai statului român. Delegaţia din partea Senatului României și a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a fost întâmpinată de Episcopul vicar Sofian Braşoveanul.
Ramona Chiriac, Consul General al României la München, Viorel Badea, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara țării, Ovidiu Burdușa, secretar de stat DRP, Irina Neacșu, Direcția generală diaspora și comunități istorice, Mihăiță Dohotar, consilier, sunt reprezentanţii statului român care au vizitat edificiul aflat în construcţie.
„Oaspeţii au apreciat mărimea Aşezământului şi frumuseţea lucrării, apreciind că Aşezământul va fi reprezentativ pentru România şi pentru Ortodoxia din Germania, un loc unde românii de pe aceste meleaguri vor găsi adăpost şi alinare. A fost apreciat în mod deosebit faptul că la construcţie s-au folosit multe materiale româneşti, precum şi acela că stilul arhitectural reflectă minunat tradiţia mănăstirească românească”, a notat episcopul vicar pe contul de Facebook.
Centrul Bisericesc München este cel mai amplu proiect de infrastructură al Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale și de Nord.
Situat la adresa Kastelburgstr. 84-88, 81245 München-Aubing, centrul cuprinde o biserică, o mănăstire și un centru comunitar parohial.
Biserica are hramurile Înălțarea Sfintei Cruci și Sf. Ier. Calinic de la Cernica. Așezământul mai are o capelă dedicată Sf. Cuv. Siluan Athonitul, considerat ocrotitor al centrului.
Foto credit: Facebook/PS Sofian Braşoveanul
(Preluare cu accept - Agentia de stiri Basilica - Multumiri!)
Apoi, evreii prăznuiau Cincizecimea spre aducere aminte de suferinţele lor din pustiu, cum şi de multele necazuri prin care au trecut, până să ajungă în pământul făgăduinţei. Că numai după aceea s-au îndulcit de roade, de grâu şi de vin. Nouă, însă, Cincizecimea ne arată ieşirea din răutatea necredinţei şi intrarea în Biserică; că atunci ne împărtăşim şi noi cu Trupul şi Sângele Stăpânului. Unii spun că evreii sărbătoreau Cincizecimea din pricinile arătate mai sus; dar alţii cred că Cincizecimea ar fi fost orânduită de evrei pentru cinstirea numărului şapte, după cum s-a spus. Că acest număr adunat de şapte ori cu el însuşi, dă numărul de cincizeci de zile, fără una. Cinstirea Cincizecimii de către evrei atârna nu numai de numărarea zilelor, ci de a anilor, în care ei sărbătoreau Jubileul; aceasta cădea după trecerea a de şapte ori şapte ani. în acel an ei lăsau pământul nesemănat şi vitele la odihnă, iar robilor dobândiţi cu bani, li se dădea libertatea să plece.
A treia sărbătoare era Sărbătoarea Corturilor, care se prăznuia după strângerea bucatelor de pe câmp, adică la trecerea a cinci luni de la Prăznuirea Paştilor. Această sărbătoare se prăznuia spre aducere aminte de ziua în care Moise a ridicat întâia oară cortul cel văzut prin nori în Muntele Sinai şi făcut de marele meşter Veseleil. Săvârşeau acest praznic făcând corturi, iar cei ce locuiau la ţară, mulţumeau lui Dumnezeu, după adunarea roadelor ostenelilor lor. Se pare că şi David a scris psalmii cei pentru linuri (recunoştinţă), pentru aceste zile.
Sărbătoarea aceasta închipuia învierea noastră cea din morţi; când, după ce corturile trupurilor noastre se vor strica, iarăşi se vor alcătui, şi ne vom îndulci de roadele ostenelilor noastre, prăznuind în corturile cele veşnice.
Se cuvine să mai ştim, că în ziua aceasta, săvârşindu-se Praznicul Cincizecimii, Duhul Sfânt S-a coborât peste ucenicii Domnului. Şi fiindcă Sfinţii Părinţi au socotit să despartă praznicele pentru măreţia Preasfântului şi de viaţă făcătorului Duh, căci El este unul din Sfânta şi de viaţă începătoare Treime, iată că pomenim luni, după Duminica a opta, felul cum a venit Duhul Sfânt.
Preluat de pe Ziarul Lumina
În mesajul prilejuit de Duminica Părinţilor şi Copiilor (7 iunie), Părintele Patriarh Daniel subliniază rolul fundamental pe care familia l-a avut în perioada pandemiei. Preafericirea Sa a numit familia „un mediu natural de creştere şi de formare a copiilor pentru viaţă”.
„În această perioadă, a fost apreciat foarte mult timpul petrecut de părinţi alături de copiii lor, precum şi efortul de a-i ajuta pe aceştia în împlinirea diferitelor sarcini şcolare online”, notează Preafericirea Sa.
De asemenea, Părintele Patriarh atrage atenţia asupra faptului că personalitatea şi caracterul copiilor „nu se formează numai prin vorbe şi sfaturi, ci şi prin viaţa şi exemplul părinţilor” fapt pentru care „părinţii sunt chemaţi să trăiască adevărata credinţă, prin rugăciune şi fapte bune, şi să cultive iubirea şi dărnicia în familie, după chipul iubirii milostive a Preasfintei Treimi, astfel încât familia să fie mereu izvor de iubire şi de bucurie pentru copii”.
Mesaj integral:
Familia creştină – icoană a iubirii lui Dumnezeu în lume
Duminica Părinţilor şi Copiilor, prima duminică după data de 1 iunie – Ziua Internaţională a Copilului, rânduită de Sfântul Sinod al Bisericii noastre, prin Hotărârea nr. 629/12 martie 2009, coincide, în acest an, cu praznicul Pogorârii Duhului Sfânt sau al Cincizecimii.
Cincizecimea este ziua constituirii Bisericii lui Hristos, ca adunare a oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi, prin pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor. După cum Duhul Sfânt a pogorât peste Fecioara Maria și a unit în Persoana Mântuitorului nostru Iisus Hristos firea Lui divină cu firea Lui umană (cf. Luca 1, 35), tot aşa acum El uneşte prin har persoane şi neamuri diferite, care mărturisesc aceeaşi credinţă dreaptă şi sfântă. Creşterea sau extinderea Bisericii lui Hristos se realizează cu fiecare persoană nou botezată în numele Preasfintei Treimi, începând cu ziua Cincizecimii când au fost botezați la Ierusalim „ca la trei mii de suflete” (Faptele Apostolilor 2, 41) şi până la sfârşitul veacurilor.
Prin lucrarea Duhului Sfânt, noi cunoaştem iubirea Preasfintei Treimi, prezentă şi lucrătoare în viaţa Bisericii. Părintele Dumitru Stăniloae a numit Sfânta Treime structura supremei iubiri, adică iubirea desăvârşită care există veşnic între Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.
Această iubire desăvârşită şi veşnică a Preasfintei Treimi este izvor şi model de iubire şi armonie pentru viaţa Bisericii, pentru familie şi pentru societate. În mod deosebit, familia creştină este chemată să fie o icoană a iubirii lui Dumnezeu în lume. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur a numit familia creştină biserica de acasă, în care se cultivă iubirea conjugală, părintească, fiască şi frăţească.
Cu ajutorul părinţilor, copilul începe să simtă iubirea lui Dumnezeu pentru el şi să cultive iubirea faţă de cei din jurul său. În contextul pandemiei actuale, s-a evidenţiat mai intens importanţa primordială a familiei, ca mediu natural de creştere şi de formare a copiilor pentru viaţă. În această perioadă, a fost apreciat foarte mult timpul petrecut de părinţi alături de copiii lor, precum şi efortul de a-i ajuta pe aceştia în împlinirea diferitelor sarcini şcolare online.
Caracterul copiilor nu se formează numai prin vorbe şi sfaturi, ci şi prin viaţa şi exemplul părinţilor. În acest sens, părinţii sunt chemaţi să trăiască adevărata credinţă, prin rugăciune şi fapte bune, şi să cultive iubirea şi dărnicia în familie, după chipul iubirii milostive a Preasfintei Treimi, astfel încât familia să fie mereu izvor de iubire şi de bucurie pentru copii. Totodată, părinţii sunt chemaţi să ocrotească viaţa încă de la zămislire şi să îi înveţe pe copii să preţuiască sănătatea, ca dar al lui Dumnezeu, pentru a creşte în comuniune cu familia şi cu alţi copii.
Anul 2020 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor. Prin această iniţiativă, s-a dorit evidenţierea importanţei educaţiei creştine în societatea contemporană. Într-o lume marcată profund de individualism şi secularizare, Familia, Biserica şi Şcoala sunt chemate astăzi să ofere copiilor ajutorul necesar dezvoltării lor atât în plan personal, cât şi comunitar, să cultive libertatea, responsabilitatea şi demnitatea copiilor, deoarece aceştia sunt dar al lui Dumnezeu pentru familie şi umanitate.
Ne rugăm Preasfintei Treimi, Izvorul vieţii şi al iubirii veşnice, să lumineze şi să umple de pace şi bucurie sufletele părinţilor şi copiilor, spre a fi o binecuvântare pentru Biserică şi pentru poporul român.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Postare cu accept - Multumim ! - Agentia Basilica
Mitropolitul BanatuluiPe lângă Sfintele Taine, în cultul sfintei noastre Biserici se regăsesc și ierurgiile, adică acele slujbe și rugăciuni pentru binecuvântarea și sfințirea omului și a diferitelor momente și împrejurări din viața sa, cât și pentru luminarea și sfințirea naturii înconjurătoare și a diverselor lucruri și obiecte de folos omului. Scopul acestor ierurgii este de a curăța și sfinți omul credincios și firea înconjurătoare, de a revărsa peste întreaga creație harul Sfântului Duh.
Din rândul acestor rânduieli fac parte și rugăciunile pentru binecuvântarea ogoarelor la începutul semănatului și cele de binecuvântare a țarinilor și a roadelor pământului, așa cum se obișnuiește, în parohii, a doua zi după Rusalii, de praznicul Preasfintei Treimi.
Așadar, potrivit rânduielilor liturgice, în ziua a doua a Rusaliilor, închinată cinstirii Preasfintei și de viață făcătoarei Treimi, îndemnăm preoții și ieromonahii eparhiei noastre să oficieze, după Sfânta Liturghie, la troițele ridicate în hotarele satelor sau la capătul holdelor, slujba de sfințire a apei și să binecuvânteze țarinile, viile, grădinile, livezile, rostindu-se rugăciunile speciale din Molitfelnic, pentru ca bunul Dumnezeu să ocrotească toate culturile și roadele de grindină, dăunători, inundații și vijelii.
De asemenea, vor fi citite și rugăciunile rânduite de Biserică pentru vreme de secetă sau neplouare, cerând lui Dumnezeu să reverse ploi liniștite și aducătoare de roadă peste pământul lovit de seceta din acest an. Prin aceasta noi arătăm că recunoaștem în mod direct că toate darurile care întrețin viața omului pe pământ sunt de la Dumnezeu. Seceta aceasta trebuie să fie înțeleasă ca un îndemn la mai multă credință, la mai multă rugăciune și la mai multă milostivire față de cei săraci, de cei singuri, de cei neajutorați și, astfel făcând, noi devenim mâinile iubirii milostive ale lui Mântuitorului nostru Iisus Hristos pentru semenii noștri.
† IOAN
Arhiepiscopul Timișoarei și
Mitropolitul Banatului
Preluat de pe mitropolia-banatului.ro