Satul românesc exprimă bucuria Crăciunului prin colinde

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la concertul tradiţional de colinde „Răsăritul cel de Sus” al Patriarhiei Romane, Palatul Patriarhiei, marți, 17 decembrie 2019:

Ediţia prezentă a concertului tradiţional de colinde „Răsăritul cel de Sus” al Patriarhiei Române are loc în Anul Omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și Anul comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești.

Anul acesta comemorăm, de asemenea, 30 de ani de la căderea regimului comunist, ca urmare a Revoluţiei române din decembrie 1989, prin care poporul român a dobândit libertatea de credință și de neam, precum şi posibilitatea de a reafirma valorile noastre creștine, culturale și identitare. În decembrie 1989, în preajma Crăciunului, Hristos Domnul văzând suferința și oprimarea poporului român sub dictatura comunistă a făcut tainic pași repezi către el și i-a adus de Crăciun darul libertății.

La 30 de ani de la căderea regimului comunist, Biserica noastră a consacrat anul 2019 omagierii satului românesc, atât de oprimat timp de peste patru decenii prin colectivizarea forţată a satelor româneşti, iar mai apoi prin încercarea de „sistematizare a satelor”, adică de comasare a multor sate, lovind astfel în tradiţiile culturale şi spirituale ale satului românesc, în general, şi mai ales în tradiţiile legate de marile sărbători creştine tradiţionale.  De pildă, în a doua jumătate a veacului al XX-lea, conducerea comunistă din România a încercat să elimine din tradiția și din conştiinţa românilor colindele de Crăciun, deoarece aveau un conţinut religios. Cu toate acestea, poporul român a reușit să-și păstreze credința strămoșească și datinile sale, mai ales la sat.

Se ştie că strămoşii noştri romani sau latini aveau o sărbătoare a kalendelor/calendelor (a primei zile a fiecărei luni), numită Festum kalendarum. În această zi se plăteau datoriile, adică se ofereau şi se primeau bani. Astfel, calendele romane au transmis ideea de a dărui cu bucurie.

Totuşi, colindele creştine româneşti sunt mai mult decât calendele romane, deoarece ele exprimă un conţinut nou, şi anume credinţa românilor creştini în Nașterea Fiului veşnic al lui Dumnezeu ca om din Fecioara Maria, pentru a dărui oamenilor viaţa veşnică. Colindele româneşti au fost create de popor ca urmare a ascultării Evangheliei şi a cântărilor liturgice din biserică. Ele exprimă într-o formă poetică simplă, populară, lumina şi bucuria sărbătorii Naşterii lui Iisus Hristos, fiind specifice mai ales în perioada Crăciunului.

Colinda sau colindul de Crăciun este sfânt şi bun deoarece el reprezintă glasul sfânt Evangheliei lui Hristos şi al Bisericii Sale, interpretat în formă poetică populară de colindători de toate vârstele, pe uliţele satului sau pe străzile oraşului, precum şi în casele creştinilor, din generaţie în generaţie. Colinda de Crăciun este cântare sfântă, pentru că sfântă este taina minunată pe care o vestește, și anume taina mântuirii lumii prin Iisus Hristos, Care „ieri şi azi şi în veci, este acelaşi” (Evrei 13, 8).

Ascultând colindele – spune Mihail Vulpescu în lucrarea sa Cântecul popular românesc – „simţi fiorul de sfinţenie care vine de undeva de departe prin veacuri şi trece din casă în casă şi din suflet în suflet.”

Colindele se cântă în cor sau în grup, adică în stare de comuniune, deoarece  ele reprezintă credinţa şi bucuria Bisericii lui Hristos, aceasta fiind adunarea oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi. Însă colindele se cântă în cor nu numai împreună cu oamenii din vremea noastră, ci şi împreună cu strămoşii noştri, arătând astfel că ele sunt deodată eveniment contemporan şi tradiţie străbună şi neîntreruptă. „Azi cu strămoşii cânt în cor/Colindul sfânt şi bun/Tot Moş era şi-n vremea lor/Bătrânul Moş Crăciun.”

La români, colindele se cântă în toate regiunile ţării, din Maramureş până în Dobrogea, din Banat până în Moldova şi Bucovina, la sate şi la oraşe deopotrivă.

Colindele pe care le ascultăm în această perioadă a postului Naşterii Domnului sunt, de cele mai multe ori, cântate de cete de copii, întrucât ei reprezintă cetele de îngeri care au cântat la Nașterea Pruncului Hristos în peştera smerită a Betleemului : „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire”(Luca 2, 14)

Prin urmare, trebuie să cultivăm permanent străvechea și frumoasa tradiție românească a colindatului, prin care devenim şi noi apostoli sau vestitori ai Naşterii Pruncului Iisus, pentru a spori bucuria în familie, în Biserică şi în societate. Mai ales astăzi, când lumea secularizată devine tot mai individualistă, însingurată şi depresivă, credinţa în iubirea milostivă şi smerită a Domnului Iisus Hristos ne cheamă să aducem pace, bucurie şi speranţă în sufletele şi în casele oamenilor.

În încheiere, îi felicităm pe toţi participanții la concertul tradiţional de colinde al Patriarhiei Române, „Răsăritul cel de Sus”, felicităm Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române, organizatorul evenimentului, şi vă dorim tuturor Sărbători fericite cu sănătate și bucurie sfântă, adresându-vă totodată salutul tradiţional: La mulţi ani!

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Preluare de pe Agentia de stiri Basilica - cu acord.

În Pastorala de Crăciun, Patriarhul Ierusalimului subliniază misiunea Bisericii de a aduce pace în lume

Patriarhul Teofil al Iersualimului subliniază în pastorala de Crăciun legătura dintre Taina Naşterii Domnului şi misiunea Bisericii de a aduce pace în toată lumea.

„Prin intermediul Tainei (Naşterii Domnului – n.r.) Biserica educă, formează, acordă pacea, vitalizează și își sfințește membrii. Acest lucru este proclamat celor apropiați și celor de departe, până la marginile universului”.

„Din acest motiv, Biserica își exercită misiunea de a face pace în întreaga lume, slujirea împăcării care ne-a fost dată de Dumnezeu (2 Cor. 5:18), împăcând lumea cu Sine însuşi (2 Cor. 5:19) prin Întruparea Fiului Său”, notează Preafericirea Sa în mesajul de Crăciun.

Patriarhul Ierusalimului precizează că Biserica aduce mulţumiri lui Dumnezeu la această sărbătoare deoarece El a împlinit promisiunile pe care Le-a făcut omului prin profeți şi „a trimis mântuire poporului său” (Psalmul 111: 9).

„Fiind milostiv și filantrop, trecând cu vederea veacurile neştiinţei (Fapte 17:30) și vremurile apostaziei omului, „a devenit un emigrant în țara celor care au emigrat din harul Său”.

„Dumnezeu l-a căutat pe omul fugit, omul care a fugit din comuniunea Sa, conform Sf. Chiril al Alexandriei (PG 75 908 C), l-a găsit ca pe o oaie pierdută, pe care l-a îndreptat, regenerat, vifificat (…) și l-a reabilitat în comuniunea anterioară cu El în Paradis, la momentul creației”.

Citeşte şi pastorala de Crăciun a Patriarhului Ecumenic.

Preluare de pe Agentia Basilica - Multumiri!

Mesaj din partea realizatorului blogului

Preluare din Revista Vatra Noua

Multumim Parintelui pentru acordul de postare pe blog!

IUBITI CREDINCIOSI!

Praznicul nasterii Domnului si Mantuitorului Iisus Hristos este foarte aproape. Imi permit sa va indemn pe acei dintre dvs. care nu au ajuns sa se impartaseasca in acest post sa-si contacteze duhovnicii, sau, in lipsa unui duhovnic personal sa apeleze la orice preot care are acest "mandat", pentru a intimpina cel mai mare praznic spovediti si impartasiti. Va doresc ca, Nasterea Mantuitorului Hristos sa va impulsioneze spre o reala traire duhovniceasca : "CU","IN" si "PENTRU" Hristos.   
DOAMNE AJUTA!


Nasterea Ta Hristoase Dumnezeul nostru,
Rasarit-a lumii lumina cunostintei,
Ca intru dansa cei ce slujeau stelelor,
De la stea s-au invatat : sa se-nchine Tie,
Soarelui dreptatii si sa Te cunoasca pe Tine,
Rasaritul cel de sus, Doamne , marire Tie.
(Troparul  glas  4)

5 cuvinte mereu actuale ale Patriarhului Daniel despre Unirea Principatelor Române

1. Exprimată în secolul al XV-lea de domnitorul moldovean Ștefan cel Mare și Sfânt, care spunea Occidentului că Moldova este „o altă Valahie”, adică o altă Țară Românească, sau în anii 1600-1601 de domnitorul muntean Mihai Viteazul, prin unirea vremelnică a Munteniei, Transilvaniei și Moldovei într-un singur stat, conștiința națională a fost cultivată prin credință și cultură de Biserică, mai ales prin cărțile de cult în limba română tipărite în Moldova, Țara Românească și Transilvania și răspândite în toate provinciile românești.
2. Pe cunoscutul Deal al Mitropoliei, reper al istoriei, credinței și culturii, loc al binecuvântărilor care aduc bucurie oamenilor, s-au desfășurat în urmă cu 158 de ani ceasurile Unirii, binecuvântate și susținute de rugăciunea Bisericii, momente pe care noi le rememorăm cu respect și recunoștință.
3. Multe dintre reformele Domnitorului Alexandru Ioan Cuza care priveau Biserica au fost foarte progresiste pentru acea vreme, iar unele măsuri luate de el au creat neînțelegeri și nemulțumiri. Având un accentuat spirit reformator, Alexandru Ioan Cuza a dorit să facă unele înnoiri, dar, după propria-i afirmație, el „n-a voit să facă rău Bisericii strămoșești, decât numai bine”.
4. Pentru Biserică, Unirea Principatelor Române a fost temelie pentru recunoașterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885, iar Unirea de la 1 decembrie 1918 a constituit un element favorabil pentru ridicarea Bisericii noastre la rang de Patriarhie în anul 1925.
5. Unirea Principatelor Române, începută la Iași în data de 5 ianuarie 1859 și desăvârșită la București în data de 24 ianuarie 1859, nu este „Unirea Mică”, cum zic unii, ci „Unirea de bază”, deoarece ea a constituit temelia pentru formarea în anul 1862 a statului român, numit ROMÂNIA.

Spre sfarsitul secolului al XI-lea, la Constantinopol se iscase o mare disputa legata de cei trei ierarhi, pe care ii praznuim pe 30 ianuarie, oamenii intrebandu-se care este mai mare: Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Grigorie Teologul sau Sfantul Ioan Gura de Aur. Dupa cativa ani de la declansarea neintelegerilor, cei trei sfinti au inceput sa i se arate aievea, unul cate unul, episcopului Evhaitelor, Sfantului Ioan Mauropous. In cele din urma, in anul 1084, intr-o vedenie, fericitului i-au aparut cei trei sfinti impreuna.

Cuvintele pe care cei trei ierarhi i le-au adresat Sfantului Ioan ne arata modul in care sfintii conlucreaza - cu Dumnezeu si intre ei -, asa cum si noi trebuie sa ne unim, in cuvant si in lucrare:

"Dupa cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajba nu este intre noi. Fiecare din noi, la timpul sau, indemnati de Duhul Sfant, am scris invataturi pentru mantuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfant, asa am invatat. Nu este intre noi unul intai si altul al doilea. De chemi pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, sculandu-te, porunceste, celor ce se invrajbesc, sa nu se mai certe pentru noi. Ca nevointa noastra, cat am fost in viata si dupa moarte, a fost sa impacam pe oameni si sa aducem in lume pace si unire. Impreuneaza-ne, dar, facandu-ne praznic la cate trei intr-o singura zi, si instiinteaza cu aceasta pe crestini, ca noi in fata lui Dumnezeu, una suntem."

In urma acestei vedenii, Sfantul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru praznuirea comuna a celor Trei Ierarhi, stingandu-se astfel si disputele din capitala, lumea unindu-se in sarbatorirea impreuna a Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, a Sfantului Grigorie Teologul si a Sfantului Ioan Gura de Aur.

Pentru a recunoaste valoarea teologica a Sfintilor Trei Ierarhi, prin hotararea luata la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936, Sfintii Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai institutiilor de invatamant teologic ortodox din intreaga lume.

Troparul Sfintilor Trei Ierarhi

Pe acesti trei luminatori mai mari ai dumnezeirii cei intreit stralucitoare, pe cei ce lumineaza lumea cu razele dumnezeiestilor invataturi, pe raurile intelepciunii cele cu miere curgatoare care adapa toata faptura cu apele cunostintei de Dumnezeu, pe Marele Vasile si de Dumnezeu cuvantatorul Grigorie, impreuna cu slavitul Ioan, cel cu limba si cu cuvintele de aur, toti cei iubitori de cuvintele lor, adunandu-ne cu cantari sa-i cinstim; ca acestia Treimii pururea se roaga pentru noi.

Maine facem pomanirea Sfintii Chir si Ioan

Sursa: CrestinOrtodox.ro

Predica la Sfintii Trei Ierarhi - Preafericitul Parinte Daniel

Ambasadorul Greciei la Bucureşti în vizită de prezentare la Patriarhia Română

În ziua de 25 ianuarie 2017, la Reşedinţa Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit în vizită de prezentare pe Excelenţa Sa Domnul Vassilis Papadopoulos, Ambasadorul Greciei în România.

Excelenţa Sa a mulţumit pentru primire şi a menţionat aspecte ale vieţii bisericeşti şi sociale din Grecia, în contextul eforturilor pe care autorităţile de stat elene împreună cu Biserica Greciei le depun în vederea depăşirii consecințelor crizei economice şi a impactului creat de fenomenul migrației.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a apreciat relaţiile tradiţionale dintre cele două Biserici şi popoare ortodoxe şi a subliniat înţelepciunea pastorală a Preafericitului Părinte Arhiepiscop Ieronim II al Atenei şi al Întregii Elade, în susţinerea speranţei şi cultivarea solidarităţii în societatea elenă. În acest context, Patriarhul României a menţionat preocuparea Bisericii Ortodoxe Române de a desfăşura diverse programe sociale în spiritul tradiţiei Sfinţilor Părinţi, prin intermediul celor peste 800 de instituţii filantropice ale sale.

Domnul ambasador a exprimat dorinţa de a vizita mănăstiri şi biserici reprezentative din România, precum şi disponibilitatea de a susţine programele de pelerinaje organizate în Grecia de către Agenţia de Pelerinaje Basilica Travel a Patriarhiei Române.

În timpul întrevederii, cei doi interlocutori au insistat pe necesitatea intensificării promovării valorilor creştine în context european, prin programe concrete de cooperare şi printr-o atitudine comună mai puternică, evitând în același timp izolarea individualistă şi dizolvarea globalistă a identității.

Sectorul relații bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe

Îndemnul Sfântului Sinod către credincioși în timpul postului Crăciunului

Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au îndemnat credincioșii și clericii din Patriarhia Română ca în perioada postului Nașterii Domnului din acest an să fie organizate colecte de bani, alimente, haine și medicamente pentru familii defavorizate cu mulți copii, familii sinistrate, copii aflați în orfelinate, bătrâni și bolnavi, persoane singure internate în cămine de bătrâni și spitale.

Aceste acțiuni social filantropice trebuie organizate la nivel de parohie, mănăstire, protopopiat și centru eparhial.

În condițiile tendințelor secularizante actuale în creștere, membrii Sfântului Sinod au sfătuit românii din țară și din străinătate să rămână neclintiți în dreapta credință și în săvârșirea faptelor bune.

Citește integral Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe adresată clericilor, monahilor și credincioșilor citită în prima duminică din Postul Nașterii Domnului 2016.

Preluat de pe Agenția Basilica cu permisiune - mulțumim.

Nota red. blog: Vă îndemnăm și noi iubiți creștini să accedeți prin Taina Sfintei Spovedanii spre Taina Sfintei Împărtășanii pregătindu-vă astfel să întâmpinați cum se cuvine marele praznic al Nașterii Mântuitorului.

Dumnezeu să vă ajute!